In viata se inchid porti pentru ca undeva sa se deschida o fereastra…
Deseori destinul se joaca cu noi , facand acest lucru.
Sunt momente in care poarta este grea si nu se mai poate deschide, tragem zavorul realizand ca nimic din ce a fost nu mai poate fi si ca ce este dincolo de ea inseamna TRECUT .
Cautam sa ne indreptam catre fereastra care se deschide si privim increzatori catre VIITOR .
Intre TRECUT si VIITOR ramanem ancorati in PREZENT, un PREZENT in care vantul schimbarii inchide si deschide portite catre taramuri nestiute, spre care pornim gandind ca ,,Ce va fi…va fi ”
Dar dincolo de tot si de toate, trebuie sa privim CERUL si sa ne bucuram de lumina blanda a fiecarui rasarit.
,, Atunci cand Dumnezeu inchide o usa, traseaza limitele pentru o nouă camera, sinea ta, tu însuţi: locul cel mai frumos și din care nu te poate scoate nimeni niciodata, locul unde duc, de fapt, toate drumurile, toate usile, toate ferestrele”-I.Cosmovici